luni, 24 august 2009

The end

M-am intors in Romania. M-am bucurat ca i-am revazut pe cei dragi, dar, in acelasi timp am simtit un oarecare regret ca nu mai sunt in Germania. Ma obisnuisem cu viata de acolo, cu locurile, cu oamenii...Mi se pare nedrept ca probabil nu ii voi mai vedea niciodata pe oamenii alaturi de care mi-am petrecut cele 3 saptamani la scoala de vara. Am legat prietenii si am devenit mai deschisa la minte, mai toleranta. Chiar daca o sa mai vorbim pe internet din cand in cand, nu o sa mai fie la fel. Dar asa a fost sa fie. Important e ca am avut aceasta posibilitate de a interactiona cu persoane din tari diferite si am invatat cate ceva de la fiecare. A fost ca un vis frumos, din care a trebuit insa sa ma trezesc. O experienta de neuitat de care imi voi aminti mereu cu placere si cu emotie. 

Auf Wiedersehen, Deutschland!

marți, 18 august 2009

Un weekend perfect



Weekendul trecut a fost de vis. Sambata am fost in Gottingen, un orasel tare frumos cu un aer medieval. Nu am vazut nicio cladire cu un design modern. Pe strada erau mai multe biciclete decat masini. Multa verdeata, strazi inguste dar curate. Duminica am vizitat castelul din Buckeburg, in care a trait familia princiara Schaumburg-Lippe. Peisajul era superb, castelul fiind inconjurat de apa, iar parcul din jurul sau parea un colt de paradis. Seara cand ne-am intors in Hannover am mers intr-un local unde se danseaza salsa. Timp de o ora, instructorii ne-au invatat pasii de dans, si anume salsa, pachata si merrengue, apoi a inceput petrecerea. Simteam ca plutesc pe ringul de dans, imi curgea sange latin prin vene. Pentru cateva ore mi-am vazut visul implinit si am simtit cu adevarat ca traiesc. 

miercuri, 12 august 2009

Inca o zi in Hannover



Ma simt atat de bine in seara asta! Radiez de buna dispozitie. Am ras mult, de fapt rad mult in fiecare zi. La scoala de vara sunt persoane din tari diferite, si e tare comic felul cum ne intelegem intre noi, fiecare vorbind in germana dar cu accentul limbii materne. Ma inteleg tare bine cu Hayrye, fata din Turcia, vorbim de parca am fi prietene de o viata.

Stateam si ma gandeam ca aici la scoala de vara nu exista bariere intre tari, constrangeri politice, toti suntem egali, indiferent de rasa, culoarea pielii sau limba. Am observat totusi ca cei din Rusia sunt mai reci si vorbesc mai mult intre ei, in rusa, si e cam deranjant. Azi am participat la un discurs despre comunicarea interculturala si am aflat lucruri interesante despre obiceiurile diferite ale oamenilor din diverse tari. Ma gandeam ca poate nu o sa-i mai intalnesc niciodata pe acesti oameni si mi se pare extraordinar ca am avut posibilitatea sa interactionez cu ei, chiar si pt 3 saptamani. 

Atat pe azi, Tschuss! :)

marți, 11 august 2009

Deutschland










Fara prea multe cuvinte, voi spune doar atat: Sunt la o scoala de vara in Germania, Hannover. Un oras superb, cu oameni superbi. In ceea ce priveste drumul pana aici, a fost prima data cand am calatorit cu avionul. Prima impresie: Wow! Spre marea mea uimire, nu mi-a fost rau si nu am trait nici o senzatie ciudata. Cand am decolat am ametit un pic si atat si la fel cand am aterizat. Pana in Muenchen am mers cu un Lufthansa mic apoi de acolo tot cu Lufthansa, dar un avion mai mare. Cert e ca in avion traiesti o senzatie unica, pe care nu pot sa o explic in cuvinte. A fost o experienta de neuitat si de abia astept sa retraiesc din nou aceleasi senzatii si la intoarcerea in tara. 
Cand am ajuns in Hannover eram tare dezorientata, totul era nou pt mine. De la aeroport trebuia sa iau metroul pana la gara. Deci au nemtii niste automate de bilete de te doare capul. Noroc ca l-am intrebat pe un tanar cum se procedeaza, care a fost tare amabil de altfel. De la gara trebuia sa schimb cu tramvai pana la universitate. Evident ca m-am plimbat cu bagajele vreo juma de ora pana sa nimeresc statia (care era subterana!!). La nemti tramvaiele merg si in subteran, ca niste metrouri. Prima impresie despre Hannover: multa verdeata si curatenie, senzatia de ordine si de asemenea multe biciclete. Sosele fara gropi, nici macar o denivelare. Oamenii isi vad de treaba lor, par foarte relaxati. Sunt si tare amabili, bine eu le-am vorbit si in germana.

 In seara cand am ajuns eram tare trista si imi era deja dor de tara. Poate pt ca eram si obosita, si nu cunosteam pe nimeni. Camera din camin era ok, dar nu avea suflet. Nu aveam nici internet. A doua zi, lucrurile au inceput sa prinda contur. Am invatat drumul pana la universitate si am facut cunostinta cu colegii mei. In grupa mea sunt asa: Zeng-Xian din Taiwan, Andrey din Rusia, Yulyia din Ucraina, Gulev din Turcia si Hayrie din Turcia. In prima seara profesorii ne-au invitat la gratar ca sa ne cunoastem mai bine. Au fost tare primitori si draguti. Ma inteleg foarte bine cu Hayrie din Turcia si Ulvyia din Azerbaijan.

In ceea ce priveste atractiile turistice, saptamana trecuta am vizitat, printre altele, Harrenhauser Garten, gradinile regale pt care e renumita Hannover. Pozele vor vorbi de la sine. Sunt atat de multe locuri frumoase aici, fiecare cu povestea lui si cu o anumita semnificatie. Imi pare rau ca pana acum nu am avut internet (si nici timp) ca sa pot sa scriu in fiecare zi ce am facut, pt ca sunt atat de multe lucruri si nu as vrea sa-mi scape nimic. In fiecare zi am vizitat ceva nou, si in fiecare seara ajungeam obosita in camera si ma dureau picioarele dar eram fericita pt ca mai vizitasem ceva. 

Weekendul asta am fost la Berlin. Primul lucru pe care l-am vazut dupa ce am coborat din tren a fost un cuplu de gay sarutandu-se si imbratisandu-se pe strada, lucru pe care la noi in tara nu-l mai vazusem. De asemenea destul de mult gunoi pe jos, dar nu si in centrul orasului. Ne-am plimbat si cu vaporasul pe raul Spree, am vizitat Domul din Berlin care m-a lasat fara cuvinte, de-a dreptul impresionant si maiestuos. Cand au inceput sa bata clopotele, am trait o senzatie pe care nu cred ca o voi mai trai vreodata si nici nu pot sa o explic in cuvinte. Imi simteam sufletul atat de liber si aproape imi dadeau lacrimile. Mi se pare totul incredibil, pt ca am invatat in liceu  si facultate despre aceste simboluri ale Berlinului, iar acum am avut posibilitatea sa le vad cu ochii mei. Zidul Berlinului si poarta Branderburg de asemenea. Berlin e o combinatie de cladiri vechi si noi, cu un design extrem de futurist. Oamenii foarte libertini, fara inhibiti. Si foarte multi turisti. 

As mai scrie ceva dar mi-e tare somn. Un lucru e cert: M-am acomodat foarte repede cu orasul si cu viata departe de tara si de cunoscuti. Mai am totusi 12 zile de savurat din aceasta prajitura cu aroma nemteasca. 

Gute Nacht!